T    E    A    T    R    U
citeste
Teatru
Linda Maria Baros a publicat doua piese de teatru.

Piese de teatru
          în româna
· 2002, A venit la mine un centaur… piesa de teatru, META, România
· 2003, Marile spirite nu se ocupa niciodata de nimicuri, piesa de teatru, Editura Muzeul Literaturii Române

         
în franceza
· Un centaure est venu chez moi…(A venit la mine un centaur…), trad. Linda Maria Baros, META, 2002, România
Linda Maria Baros - Marile spirite nu se ocupa niciodata de nimicuri
.
Marile spirite nu se ocupa niciodata de nimicuri
(fragment din piesa de teatru Marile spirite nu se ocupa niciodata de nimicuri)

(...)

Iqball.
Bun¤ pâine!
El Nego. Daaa... Eram odat¤ în Bermude, la...
Iqball. Stai pu
]in, s¤ nu uit... Am tr¤it o vreme într-un aeroport, vreo ]apte ani...
El Nego. Nu te-au dat afar¤?... Nu prea po
]i s¤ stai
într-un aeroport.
Iqball. Eu am r¤mas în afara aeroportului, undeva, între sala de îmbarcare ]i pist¤... În no man's land...
El Nego. Si nu te-au gonit de acolo?
Iqball. Nuuuu!... Din zona asta de no man's land nu te d¤ nimeni afar¤... Fiindc¤ ea este un fel de teritoriu interna
]io-nal, lat de câ]iva metri, care nu apar]ine ]¤rii pe care se afl¤ aeroportul... Eram cinci in]i acolo... De obicei, ]ara respectiv¤ te trimite acas¤ - deci nu mai po]i s¤ treci înapoi, prin vam¤, fiindc¤ f¤r¤ viz¤ nu te las¤... Dar nici în alte ]¤ri nu te po]i duce fiindc¤, n-ai bilet de avion, nici viz¤...
El Nego. Adic¤ e]ti al nim¤nui...
Iqball. Stai acolo ]i tr¤ie]ti lini]tit... A]tep
]i s¤ ]i se prescrie pedeapsa...
El Nego. ]i din ce tr¤ie]ti?
Iqball. Te mai ajut¤ lumea... ]tii, trec pe lâng¤ tine cu bagajele de mân¤... Le mai scap¤ câte ceva: mâncare, Coca-Cola, uneori ]i câte un ban, acolo...
El Nego. Pân' la urm¤, te desurci, în
]eleg...
Iqball. Acolo e raiul repatria
]ilor...
El Nego. ... Eu am terminat de mâncat (îsi întinde oasele;
casc¤ zgomotos) H¤¤¤¤-¤¤¤-h¤¤¤-h¤!
Iqball. Da' a venit ora schimbului. Eu zic s¤ mergem pe pod, s¤ facem de paz¤ pe fluviu. Podul ¤sta pe care trece calea ferat¤ trebuie p¤zit, asta e...
El Nego. (mo
]¤ie din cap - f¤r¤ nici un chef; se ridic¤) S¤ mergem...
Iqball strânge repede ziarul; duce totul lâng¤ valize si aduce de acolo impermeabilele.
Se îmbrac¤ amândoi ca la armat¤.
El Nego prive]te în zare - spre stânga si spre dreapta avanscenei - cu mâna streasin¤ la ochi.
Iqball, dup¤ ce a împins paharul de pe mas¤ sub t¤blia acesteia, mut¤ scaunele în partea din spate a scenei; revine
cu cele trei m¤turi; pe una dintre ele o sprijin¤ de spatele Manechinului. Se apropie apoi de El Nego si-i întinde o
m¤tur¤.


Iqball. Ia-
]i arma.
El Nego. (apuc¤ m¤tura de coad¤; o examineaz¤) Dac¤ trebuie, trebuie!... Hai!
M¤r]¤luiesc amândoi de-a lungul avanscenei, dus-întors.
Se opresc în dreptul mesei.

Intensitatea luminii de pe scen¤ începe s¤ se diminueze treptat, astfel încât, mai târziu, la c¤derea cortinei, totul
s¤ par¤ cuprins de întuneric.

Iqball. Bate vântul... Se las¤ ]i noaptea...
Î]i ridic¤ amândoi gulerele impermeabilelor.
El Nego. Oho, e cam frig... (se sprijin¤ de mas¤) Noroc cu balustrada asta, altfel ne sufla vântul de pe pod!... Da' frumos fluviu mai trece pe-aici!... Maiestuos!
Iqball. (arat¤ spre sal¤) Departe se vede un ghiol!... Uneori lebedele ierneaz¤ acolo... Au o via
]¤ de familie foarte simpatic¤!
El Nego. Unde vezi tu ghiolul?... S-a f¤cut întuneric
de-acum. Nu se mai z¤resc nici capetele podului!
Iqball. Cum s¤ se mai vad¤, de vreme ce le-a luat apa?!
El Nego. (se uit¤ atent spre stânga, departe, spre dreapta)
S¤ ]tii!... Malurile se mai v¤d înc¤, dar picioarele podului dinspre ele... nu...
Iqball. Pe fluviile astea a]a se-ntâmpl¤ - apa rupe podurile din când în când... Fier, de!... ]i beton!
Gerul îi cuprinde încet-încet.
El Nego. ... Apa a început s¤ m¤nânce din pod!... A luat deja capetele...
Iqball. Mi-ar fi pl¤cut s¤ fim pe un râu]or de munte... Aer curat, susur de izvor... Am fi pescuit...
El Nego. Dac¤ am fi la munte, înseamn¤ c¤ am fugi...
Iqball. Las¤ c¤ nici aici, pe fluviu, de paz¤, nu e prea grozav... Înghea
]¤ ]i sângele în noi!... Eu am mai stat pe la munte... ]tii, prea m¤ c¤uta lumea în mediul urban... Ei, ]i acolo am înv¤]at s¤ pescuiesc cu ciocanul.
El Nego. (tremur¤ de frig) Cu ciocanul nu se poate pescui.
Iqball. Ba da! Ba da!... Fii atent!... P¤str¤vul este un pe]te foarte iute... Poate la sac s¤-l mai prinzi, dac¤ n-ai
undi
]¤... Dar, în general, p¤str¤vii, ca s¤ se mai odihneas-c¤, fiindc¤ tot lupt¤ cu apele repezi de munte, se trag pe lâng¤ pietre ]i înoat¤ acolo, u]or, pe loc, câte trei-patru... Atunci tu te apropii tiptil ]i dai tare cu ciocanul în piatr¤, cât po]i de tare!
El Nego. Piatra se sparge ]i...
Iqball. Nuuuu!... Se produce o und¤, o vibra
]ie, care, propagat¤ prin ap¤, sparge branhiile pe]tilor... Îi ]i vezi în
ro]i
]i pe la urechi... Alergi repede la vale vreo zece metri ]i-i culegi din ap¤ ca pe ni]te frunze...
El Nego. Aha!... Deci n-au nici o ]ans¤ de sc¤pare!
Iqball. (i se face ]i lui foarte frig) Nici una!... Vibra
]ie - ]i poc!... Ca ]i când ai pescui cu dinamit¤ sau cu carbid!... Unda de ]oc omoar¤ tot!... D-aia este ]i interzis pescuitul cu dinamit¤...
El Nego. Brrr!... O s¤ înghe
]¤m de tot aici!
Iqball. S¤ ]tii! Ne g¤sesc ¤]tia mâine sloiuri de ghea
]¤! Mai bate ]i vântul ¤sta...
El Nego. Ei, da' ia uite cum a mâncat fluviul ¤sta din pod!... Nu mai are nici cap¤tul din stânga, nici cap¤tul din dreapta!... A r¤mas numai mijlocul!... Ce zici de treaba asta?
Se uit¤ amândoi spre capetele podului, mira
]i; apoi, în jos, peste mas¤, dincolo de marginea scenei.
Iqball. M¤ uit a]a la apa asta... ]i m¤ gândesc c¤ nu este bine s¤ îngropi pe nimeni în ap¤...
El Nego. ... Nu este bine?!
Iqball. Nici pe departe!... Cadavrul iese la suprafa
]¤ indiferent ce ai face!... Po]i s¤ faci ce vrei!
El Nego. Da, cadavrele ies întotdeauna la suprafa
]¤...
Iqball. Mai ales dac¤ sunt înghe
]ate!... Uite, î]i înghea]¤ ]i creierii în cap!...
El Nego. Atunci mai bine vorbim - ca s¤ mai sc¤p¤m de frig...
Iqball. ]i s¤ nu ne mai gândim la... P¤i, uite, tot a]a, cum ar fi mai încolo, în delt¤, spre ocean, sau pe malul unei
m¤ri, po
]i s¤ pescuie]ti cu... cormoranul.
El Nego. Cu cormoranul nu se pescuie]te. Cormoranul pescuie]te ca s¤ m¤nânce el.
Iqball. P¤i, asta-i treaba!... Fii atent, t¤ticule!... Cormoranul e o pas¤re lacom¤. Cine este de]tept se folose]te întotdeauna de apuc¤turile altora... Eram odat¤ prin sudul Asiei... ]i ies în larg cu un localnic, pe o plut¤ de bambus... Cu noi, pe plut¤, legat acolo, un cormoran negru ca dracu. Se uita speriat la mine - nu m¤ cuno]tea... Fusese crescut de mic ]i dresat anume pentru pescuit. St¤pânul îl trimitea pe ap¤ - p¤s¤roiul se scufunda frumos ]i ie]ea cu un pe]te mare în plisc. Dar degeaba încerca el s¤-l înghit¤ - nu putea, fiindc¤ avea pus pe gât un inel strâns, care nu-i permitea s¤ m¤nânce decât pe]te foarte mic!... St¤pânul îl chema, îi lua pe]tele mare din plisc ]i-i arunca unul mititel... Apoi îl trimitea iar la pescuit... ]i tot a]a... Numai cu pe]te mic îl
]inea...
El Nego. P¤i, da... Când st¤pânul te trimite la vân¤toare pentru el, îi faci treaba ]i de-abia dac¤-
]i arunc¤ ]i ]ie un rest acolo... Dar cormoranul nu refuza s¤ vin¤ cu pe]te-le-n cioc?
El Nego. Uneori se întâmpla]i asta... Brrr !... Nu mai vroia s¤ vin¤ ]i gata. Dar st¤pânul îl prindea cu un fel de plas¤ ]i-l aducea înapoi. Nici cormoranul nu
]inea cu adev¤rat s¤
fug¤... Cum avea gâtul sugrumat de inel, ar fi murit de foame!... Depindea cu alte cuvinte de st¤pân!... Dar prin
delt¤ nu puteai s¤ pescuie]ti cu el... Se înh¤ita cu al
]i draci de-ai lui... ]i pierea prin stuf¤ri]uri, cronc¤nind...
El Nego. Apa tot roade din pod... Ah, frig mai e!... Ce spuneai?
Iqball. ... Cel mai periculos, î
]i spuneam, este nagâ]u'... Tu te strecori înceti]or prin delt¤ sau printr-o mla]tin¤, prin
stuf¤ri] - vara, nu ca acu', pe ger... fugi ]i tu ca s¤ scapi! -
]i el, de cum te aude, începe s¤ scoat¤ ni]te
]ipete stridente,
t¤ticule, ca din gur¤ de ]arpe, ni]te cârâieli
de-alea ascu
]ite, care te dau de gol imediat! Parc-ar striga în mod special!...
Manechinul. Nenorocitul!... S¤ fie arestat imediat!...
(ap¤sat) S¤-fie-a-res-tat-i-me-diat!!
Iqball. ... În câteva minute, indiferent ce gâlme te urm¤resc, au ]i dat de tine!... Nenorocit¤ pas¤re!
El Nego. (tremurând foarte tare) Brrr!... Nagâ
]u'...
Iqball. P¤i, daaa, nagâ
]u'!... Eram odat¤ într-o delt¤, pe Amazon... sau pe unde oi fi fost... m¤ refugiasem acolo ca
s¤-mi piard¤ urma ni]te localnici...
El Nego. Ei, da' ia uite cum a mâncat fluviul ¤sta din pod!... Uite c-a r¤mas numai a]aaaa, ce se vede în jurul nostru, nici doi metri p¤tra
]i din tot podul!... Doar ce se vede în jurul nostru, uite!... Uite!
Iqball. Da, ai dreptate!... Jur împrejur nu mai este decât
ap¤!... ]i criv¤
]! (face un pas în stânga, în dreapta, se uit¤ în jos; se uit¤ si peste mas¤) Ap¤ ]i iar ap¤!
El Nego. Î
]i dai seama, Iqball?!... De necrezut!... Ce for]¤ are
]i apa asta, domnule!... Ce for
]¤!... Iar fluviul se
umfl¤, se tot umfl¤!... Pân¤ la urm¤ o s¤ înghit¤ tot podul!... (se uit¤ în jur) L-a înghi
]it, ce mai!... Gânde]te-te!... Pe unde o s¤ mai treac¤ lumea cu trenul?!... Ce se va întâmpla cu
toat¤ omenirea asta?!... Gânde]te-te!... Toat¤ omenirea asta?!... Oh, ce fluviu domnule!... Ce fluviu!
Manechinul. (replica lui se va auzi normal la început, apoi din ce în ce mai îndep¤rtat¤, ca un ecou) Nenorocitul!... S¤ fie arestat imediat!... (ap¤sat) S¤-fie-a-res-tat-i-me-diat!!... Nenorocitul!... S¤ fie arestat imediat!... (ap¤sat) S¤-fie-a-res-tat-i-me-diat!!... Nenorocitul!... S¤ fie arestat imediat!...
(ap¤sat) S¤-fie-a-res-tat-i-me-diat!!... Nenorocitul!... S¤ fie arestat imediat!... (ap¤sat) S¤-fie-a-res-tat-i-me-diat!!... Nenorocitul!... S¤ fie arestat imediat!... (ap¤sat) S¤-fie-a-res-tat-i-me-diat!!... Nenorocitul...

                                      Cortina.
© Linda Maria Baros, site oficial. Teatru
autori contemporani - teatrul de astazi - piesa de teatru - dramaturgie
Pentru traduceri luati legatura cu autoarea

.


pagina urmatoare


citeste
POEZIE
... poemele Lindei
POEME
Premiul Apollinaire
................pagini speciale
Casa din lame de ras
Autostrada A4 si alte poeme
Dictionarul de semne si trepte
Poezie de limba franceza. 144 de poeti
Antologie de poezie româna - traducere
Linda Maria Baros
prezentare
biobibliografie
actualitate
POEZIE
... poeme de Linda
critica literara
teatru
traduceri
biblioteca ZOOM
festivaluri & ateliere
proiecte
directie artistica
revista VERSUs/m
referinte critice
Universitaria
foto
contact & linkuri
plan site